"We grow or we die"
- Anthony Robbins
Daca nu cresc zilnic cu 1% simt ca ceva in mine moare. Nu ma pot relaxa pe termen lung, fara sa simt evolutia!
DACA MA INTREBAI IN URMA CU 10 ANI CINE SUNT EU?!
As fi vorbit despre traseul meu profesional, despre pasiuni, despre planurile mele mici care atunci pareau colosale...
IN URMA CU 5 ANI am realizat ca toate isi au debutul in copilarie…
Dezvoltarea mea sociala si emotionala a fost clar influentata de evenimentele de viata din copilarie. Imi amintesc si acum cat de tare ma suparam cand se strica masina tatalui meu si imi infranam din entuziasmul vacantei, din cauza intarzierii.... Acest lucru a starnit in mine o dorinta puternica de a avea lucruri de calitate. Imi placeau comfortul, banii, calatoriile... si cautam in orice pasiune o posibilitate de a creste.
Mereu am asociat banii cu libertatea. Dupa cum spunea tata, nu mi-a lipsit nimic. Dar noi doi ne raportam la lucruri diferite. Eu priveam mereu foarte sus si voiam sa ajung acolo. Nu cautam sa ma normalizez si sa fiu ca toti ceilalti. Unghiul de abordare a fost diferit...
Cand am devenit pentru prima data tata m-a cuprins teama. Simteam ca trebuie sa fiu cel mai bun in cel mai scurt timp si imi era frica sa nu ii lipseasca ceva copilului meu. Cred ca de fapt voiam sa ofer copilului meu interior ce i-a lipsit...
MAI TARZIU am devenit constient de temerile mele… Am invatat sa convietuim si totul a devenit constructiv. Acum teama se transforma zilnic, in target, target ce imi impun sa il depasesc expunandu-ma zilnic la problemele vietii.
ASTAZI SIMT NEVOIA SA MA DESCRIU ALTFEL
Eu sunt ALEXANDRU, tatal lui David si al lui Noelle. Mama copiilor mei este sotia la care am visat din vremea cand inca nu stiam cine sunt. Ei sunt echipa mea, sprijinul meu si succesul meu!
